Posts tagged bucatarie internationala

Va ramasesem dator inca de anul trecut (daca imi permiteti exprimarea asta) cu partea a doua a vacantei noastre din Praga, mai exact cu mancarea si bautura din Boemia. Fara prea multe introduceri, totusi…

O informatie de inceput: cei care prefera mancarurile gatite dietetic si fara prea multe calorii, zahar, s.a.m.d – acest articol nu vi se adreseaza. Nu pentru ca nu v-ar placea, ci pentru ca v-ar face prea multa pofta. V-am avertizat

Sa incepem cu inceputul: unde se mananca bine in Praga?
Aici raspunsul e destul de simplu: aproape peste tot. Fie ca intri in (destul de scumpele) restaurante din centrul vechi al orasului, un adevarat furnicar de turisti – sau alegi sa te indepartezi putin si sa mananci la un restaurant o idee mai retras (turistic vorbind), cu siguranta vei avea parte de una dintre cele mai bune mancaruri incercate vreodata.

Pe primul loc pentru noi ar fi Zlaty Klas, situat aproape de statia de metrou Florenc. Aici am fost intampinati de niste portii uriase ale unor mancaruri pur si simplu grozave: merita mentionate rata la cuptor (practic o jumatate de rata) cu varza rosie gatita in miere si galuste (atat unele din ou, cat si unele facute din paine), friptura de taur cu ciuperci facute in unt si cartofi la cuptor, sau diferitele platouri cu nenumarate feluri de carne (porc, vita, miel), toate delicioase si in portii de hranit un om flamand de o saptamana.

Pe partea de bucatarie vegetariana as recomanda Lehka Hlava (Clear Head), de langa Charles Bridge. Aici nu am gasit urma de carne in meniu, dar – sincer – nici n-a fost nevoie de ea! Supa de linte, preparata cu lapte de cocos si mancata cu orez (in loc de paine) a fost un deliciu – iar deserturile sunt de-a dreptul incredibile.
Mi-a parut rau ca nu am avut timp sa revenim aici, singura vizita fiind facuta destul de “in graba”.

Ne-am aventurat si catre bucataria thailandeza la faimosul Lemon Leaf (din apropierea Cladirii Dansatoare), loc in care am descoperit ce inseamna mancare cu adevarat picanta. Supa de creveti si taieteii cu creveti (si nu, nu e vorba de “infamii” creveti de pe vremea lui Ceasca, si chiar "the real deal”) au fost foarte bune, dar piesa de rezistenta a serii a fost curry-ul dulce de miel cu orez, o mancare putin spus socanta: la inceput, carnea este incredibil de dulce, apoi gustul incepe sa devina picant, ajungand dupa 10 secunde sa fie ca o flacara de iute. De incercat, dar doar pentru cei care suporta asa ceva (ca mine).

Avand avantajul siluetei de tip fermoar (cine nu stie bancul sa imi dea un mail), fara a ma putea ingrasa, cred ca as fi cel mai fericit om daca as locui acolo. Carnuri, sosuri, garnituri – totul este gatit altfel fata de bucataria noastra: nu mai gras sau mai gretos, ci mai dulce si mai gustos. Cu toate astea, nu am vazut oameni grasi pe strada.

In afara mancarii excelente, am avut placerea de a degusta si bauturile traditionale cehe: si aici am fost in egala masura impresionati. Becherovka (un soi de lichior preferat mai mult de femei, dulce-amarui – fabricat din 13 soiuri de ierburi), fernet, faimoasa “zana verde” (absintul, in caz ca nu va suna cunoscuta denumirea populara) sau delicioasele beri (Budweiser, Pilsner Urquell sau Krusovice) ne-au sarit in ajutor in combaterea temperaturilor care picau destul de des sub borna "-15”.

Putin amuzant mi s-a parut vinul fiert (care se gasea in orice loc public, langa orice monument sau piata – alaturi de castanele coapte sau Trdelnik, un soi de Kis Kurtos, dar mai banal) – ei prefera sa il faca extrem de dulce, ca un sirop. Nu e rau, totusi.

Preturile? Veti zambi, dar sunt mult sub cele cu care suntem obisnuiti aici. Mancarurile de pe strada sunt in jur de 2-3 EUR, iar in restaurant poti manca pe saturate cu 10-15 EUR. Cea mai scumpa nota de plata pe care am platit-o a fost de de vreo 1000 CZK, adica vreo 40 EUR, adica doua persoane care au mancat doua feluri de mancare (numai specialitati si alte cele), deserturi, 2 randuri de bauturi (aperitive) si multa bere. Mie mi se pare extrem de decent.
In plus, orice carciuma amarata din Praga are site cu lista completa de preturi sau panou cu preturi la intrare – inca o dovada a respectului pe care acest popor il are fata de turisti.

Daca sunteti gurmanzi adevarati sau doar putin curiosi – veti fi placut impresionati de ce veti gasi in Cehia. Pentru mine a fost o experienta completa, in multe momente parandu-mi cu adevarat rau ca nu ma pot bucura in fiecare zi de toate bunatatile pe care le are de oferit acest popor. Recomand!